Opera din Timisoara
Scurta istorie a Operei Nationale Romane Traditia teatrului liric romanesc numara mai mult de doua secole. Inca din 1772, la bucuresti, era semnalata prezenta unei trupee de opera. b\21.jpg@Opera romana din Bucuresti In 1836, concertul de sfarsit de an, dat de elevii Scolii de Muzica si Declamatie, atrageea atentia nu doar asupra frumusetii muzicii de opera ci si a unor tinere talente precum Eufrosina Vlasto, care avea sa faca o cariera internationala. In cea de a doua jumatate a secolului al XIX-lea multi alti interpreti romani si-au castigat celebritatea pe renumite scene ale lumii. Faima unor interpreti ca Elena Teodorini, Haricleea Darclee, Margareta Iamandi-Nuovina, Zina de Nori, Grigore Gabrielescu, Dimitrie Popovici Bayreuth s-a creat intr-un spatiu cultural care a inclus Scala din Milano, Opera din Paris, Metropolitan - House sau Opera din Petersburg. Prima companie romaneasca de opera se datoreaza insa lui George Stephanescu. Incepand din 1885, ea a functionat ca o sectie a Teatrului National. Din pacate,lipsita fiind de un sprijin material oficial, aceasta companie si-a incetat activitatea in 1902. Companii particulare infiintate de elevi ai lui George Stephanescu, dar si catareti de renume, romani si straini, stagiune dupa stagiune, au intretinut insa pasiunea publicului pentru arta lirica. Prezenta spectacolelor de opera s-a impus de la sine, ca o necesitate culturala. Infiintarea, in 1919, a "Societatii lirice" care, doi ani mai tarziu, trecand sub obladuirea statala, a devenit Opera Romana, marca sfarsitul unei etape framantate si, totodata, inceputul unei activitati stabile. Spectacolul inaugural al noii institutii a fost, el insusi, un eveniment deosebit, la 20 deecembrie 1921 cu opera "Lohengrin" de Wagner, sub bagheta lui George Enescu. Jean Athanasiu, George Folescu, George Niculescu-Basu, Emilia Gutzianu, Florica Cristoforeanu, Traian Grozavescu, Viorica Ursuleac, Margareta Metaxa, Marta Cebotari, Constantin Stroescu, Dimitrie Onofrei sunt doar cativa dintre cei care au conferit stralucire spectacolelor romanesti. Eforturile artistilor lirici de a da forma concreta unui teatru de opera au fost sustinute de compozitorri importanti, creatori ai muzicii unor spectacole de rasunet. Printre ei - Eduard Caudella, Constantin Dimitrescu, Tiberiu Brediceanu, Mihail Jora, Paul Constantinescu. Succesul s-a datorat su unor mari dirijori ca George Georgescu, Ionel Perlea, Alfred Alessandrescu, Egizio Massini, Jean Bobescu s.a. De 75 de ani incoace, prima scena lirica a tarii a cunoscut o activitatee intensa. Repertoriul a cuprins mai mult de 150 de tirluri de opere si de balet, de o mare varietate, insumand marele repertoriu universal. O atentie deosebita a fost acordata si creatiei romanesti, care a cunoscut o remarcabila dezvoltare datorita creatiei unor compozitori precum George Enescu, Gheorghe Dumitrescu, Alfred Mendelsohn, Zeno Vancea, Mircea Kiriac, Cornel Trailescu, Laurentiu Profeta s.a. Noul local al Operei Romane, ridicat in 1953, a oferit un cadru mai somptuos unei activitati deja existente si deosebit de bogate. Pentru prima oara insa, Opera devenea o institutie in sine, desprinsa de spectacolele de opereta sau de teatru, impreuna cu care functionase pana atunci. Continuand acele frumoase si indelungate traditii la care ne refeream, an de an, generatie dupa generatie, atat pe scenele romanesti cat si pe acelea straine. Cantareti ca Petre Stefanescu-Goanga, Zenaida Pally, Nicolae Herlea, Arta Florescu, Elena Cernei, Octav Enigarescu, Magda Ianculescu, Valentin Teodorian, Mihail Arnautu, David Ohanesian, Nicolae Florei, Garbis Zobian, Cornel Stavru, Dan Iordachescu, Teodora Lucaciu, Lella Cincu, Iulia Buciuceanu sau balerini ca Irinel Liciu, Gabriel Popescu, Valentina Massini, Gh. Cotovelea, Alexa Mezincescu, Ileana Iliescu, Magdalena Popa, Gelu Barbu, Eugen Marcui, Ioan Tugearu s.a. au dus departe in lume renumele talentelor romanesti. Participarea la mari concursuri internationale cum sunt acelea de la Geneva, Toulouse, Vercelli, Verviers, Sofia, Moscova sau Salzburg, ca si numeroase turnee peste hotare, au configurat rezultate cu totul deosebite. Numerosi artisti de mare talent si faima isi desfasoara activitatea in cadrul Operei Romane care, de cativa ani incoace, a devenit o institutie de rang national. Numarul lor estte deosebit de mare si nu putem. in spatiul acestor randuri, sa-i mentionam pe toti. Ei asigura insa, seara de seara, continuitatea unei stralucite traditii.